Deşeurile rezultate din activitatea medicală reprezintă toate deşeurile periculoase sau nepericuloase care se produc în unităţile sanitare.
Deşeurile periculoase sunt deşeurile care prezinta un risc real pentru sănătatea umană şi pentru mediu, fiind generate în procesul spitalizarii, in activităţile de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenţie şi recuperare medicală, cercetare medicală şi producerea, depozitarea, testarea şi distribuţia medicamentelor şi biopreparatelor.
Deşeurile nepericuloase sunt deşeurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare şi a oficiilor de distribuţie a hranei. Aceste deşeuri se colectează si se îndepărtează la fel ca deşeurile menajere. Deşeurile asimilabile celor menajere încetează să mai fie nepericuloase atunci când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deşeuri periculoase. In categoria deşeurilor nepericuloase se includ următoarele materiale: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte fluide biologice, atele ghipsate necontaminate cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor care provin de la secţiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticlă care nu au venit in contact cu sângele sau cu alte fluide biologice, etc. 2
Deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală se clasifică astfel: deşeuri anatomo-patologice si părţi anatomice – deşeurile care cuprind părţi anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetusi, placente), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în 12 urma activitaţilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deşeuri se considera periculoase, conform Precauţiunilor Universale ;
Deseurile medicale periculoase se clasifica astfel:
- deşeuri infecţioase - deşeurile lichide sau solide care conţin sau au venit în contact cu sângele sau alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii (forme vegetative sau de rezistenţă), paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor. Exemple: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipienţi care conţin sau au conţinut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite;
- deşeuri înţepătoare-tăietoare - deşeurile care pot produce leziuni mecanice prin inţepare sau tăiere. Acestea cuprind: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, perfuzoare, lame de bisturiu de unica folosinţă, pipete, sticlarie de laborator sau altă sticlărie sparta sau nu, care au venit în contact cu material infectat. Aceste deşeuri se consideră periculoase, conform Precauţiunilor Universale. Sticlăria de laborator spartă necontaminată se încadrează la categoria deşeuri înţepătoare-tăietoare deoarece cioburile au caracter agresiv şi prezintă pericolul de inţepare sau tăiere;
- deşeuri chimice şi farmaceutice – deşeurile reprezentate de substanţele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile, pot include serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, medicamentele expirate, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substanţele folosite în laboratoare. Substanţele de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depăşit, vor fi considerate deşeuri chimice, de exemplu: substanţe dezinfectante, substanţe tensioactive, etc.
- deşeuri radioactive sunt deşeurile solide, lichide şi gazoase rezultate din activităţile nucleare medicale, de diagnostic şi tratament, care conţin materiale radioactive. Acestea sunt gestionate în ţara noastră, conform “Normelor Republicane de Securitate Nucleară; regimul de lucru cu surse radioactive”.