Colectarea si eliminarea deseurilor este perceputa in zilele noastre de cea mai mare parte a locuitorilor oraselor ca unul dintre elementele de baza ce conditioneaza calitatea vietii urbane, aceasta activitate fiind cotata ca importanta imediat dupa alimentarea cu apa si cu energie electrica. Ea reprezinta componenta deosebit de semnificativa ecologic, economic, dar si social, a procesului de sortare si valorificare adeseurior de ambalaje o reprezinta etapa colectarii acestor deseuri.
Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje se poate efectua:
1) Din uşă în uşă, sau
2) Prin aport voluntar.
Ţinând seama că prevederile legii se aplică categoriilor de deşeuri enunţate la art. 3, respectiv deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri de metal şi plastic şi deşeuri de sticlă, iar natura acestor tipuri de deseuri poate fi extrem de variată (exemplu: sticlă de geam, sticlă de ambalaj de sticlă), precum şi modul de reciclare este diferit, trebuie să identificăm în primul rând care sunt acele deşeuri pe care trebuie să le colectăm separat şi în ce mod.
Astfel, le putem sorta astfel:
Deşeuri de hârtie:
- deşeuri de ambalaj de hârtie şi carton: cutii de carton provenite de la diverse materiale şi produse (de la mobilier, rechizite, produse alimentare etc), cutii carton de băuturi, hârtie de împachetat.
- deşeuri de hârtie, tip maculatură: documente, ziare, reviste.
Deşeuri de plastic:
- deşeuri de ambalaj provenite de la diverse produse, consumabile, de tip folie, PET, alţi recipient de plastic.
Deşeuri de metal:
- deşeuri de ambalaj pentru băuturi şi produse alimentare.
Deşeuri de sticlă:
- deşeuri de ambalaj de la recipienţii pentru băuturi. Nu cad sub incidenţa acestei legislaţii deşeurile de plastic, sticlă, metal provenite de la produse consumabile de tip bibliorafturi, dosare de plastic etc, sau cele provenite de la deşeurile de mobilier sau renovări de tip geamuri, oglinzi, lustre, cabluri, rafturi, coşuri, ghivece etc. Toate aceste deşeuri sunt colectate şi predate separat, conform legislaţiilor aferente.